Prejudecăţile noastre cele de toate zilele

https://lc.cx/4MFn

Există cuvinte care, aidoma multor oameni, ar merita o soartă mai bună dacă situaţiile (contextul) în care sunt folosite nu le-ar revela mai curând potenţialul negativ în dauna celui pozitiv.

Unul dintre aceste cuvinte este ”prejudecata”. Dicţionarul explicativ al limbii române urmează uzul general şi accentuează elementele negative. ”Părere, idee preconcepută (şi adesea eronată) pe care şi-o face cineva asupra unui lucru, adoptată, de obicei, fără cunoaşterea directă a faptelor său impusă prin educaţie, societate.”

Rezultă că atunci când spunem despre cineva că are mintea ”plină de prejudecăţi” emitem o evaluare negativă. Fiindcă nu ne aşteptăm la nimic bun din partea cuiva care nu este capabil să judece prin sine însuşi şi care adoptă, fără simţ critic şi fără să cunoască lucrurile despre care vorbeşte, judecăţile care i-au fost inculcate de alţii.

În franceză, de unde vine cuvântul românesc, în dicţionarele Larousse şi Robert definiţia e mai nuanţată şi mai complexă. Există sensul negativ din limba română dar, în plus, şi în primul rând, un altul mai general, din care cel negativ reprezintă doar o parte : ”Judecată despre ceva, formată dinainte potrivit unor criterii personale şi care orientează în bine sau în rău opinia noastră despre acea persoană sau acel lucru” ori ” opinie pe care o formăm în legătură cu un eveniment viitor; indiciu care ne permite să ne formăm o părere provizorie; credinţă, opinie preconcepută, adesea impusă de mediu, epocă, educaţie.”

Lucrurile devin şi mai limpezi dacă examinăm sinonimele, tot din dicţionare. În româneşte avem eres, preconcepţie, prejudecare, prejudeţ, prejudiciu, prevenţie, prolips, dintre care active sunt doar trei, preconcepţie, prejudecare şi prejudiciu.

În franceză, pentru cuvântul préjugé (prejudecată) întâlnim printre sinonime cuvinte cu care nu este asociată prejudecata din limba română: ipoteză, supoziţie, prezumţie.

Aşa stând lucrurile, e uşor de observat că prejudecăţile nu reprezintă în viaţa noastră, în viaţa socială în general, ceva prin definiţie reprobabil. Şi de fapt este simplu să ne întrebăm : Oare ce loc ocupă prejudecăţile într-o viaţă sănătoasă şi întemeiată pe un ansamblu de valori pozitive?

Dar înseşi aceste valori reprezintă nişte prejudăţi validate de societatea în care trăim. Nu este necesar să regândim pe cont propriu decît în cazuri izolate – personale sau generaţionale – regulile pe care trebuie să le respectăm, comportamentele pe care trebuie să le avem, ideile şi valorile pe care trebuie să le respectăm sau să le respingem. Dispoziţia noastră spirituală faţă de ele ne-a fost inculcată de familie, de educaţia academică, de media, de cărţile pe care le citim, de sursele alernative de informare, de domeniile culturale pe care le frecventăm etc. Prin ele beneficiem de experienţa imensă şi variată a înaintaşilor şi a contemporanilor şi nu avem nevoie să o luăm fiecare pe cont propriu, de la capăt, ca să înţelegem în ce lume trăim.

Continuitatea pe care ne-o asigură prejudecăţile este o enormă economie de efort şi o condiţie fundamentală de coeziune socială. Căci daca toţi indivizii şi-ar propune să regândească în mod original, înainte de a le respecta, concepte precum democraţia, onestitatea, libertatea, solidaritatea, ordinea, ideea de Dumnezeu, etc. societatea omenească s-ar transforma într-o masă de atomi bezmetici, zbătându-se într-o anarhie totală, în care dominante ar fi violenţa, spiritul destructiv, ura, spaima de ceilalţi oameni, alienarea. Trăind în societate, trăim într-un sistem de prejudecăţi pozitive al căror rost este să ne cruţe energia spre a putea examina şi respinge prejudecăţile cu adevărat nocive.
Dar care sunt acestea?

Cele dintâi care ne vin în minte sunt prejudecăţile rasiste. Atentatele islamiste din ultimul an în Europa au condus la apariţia unei reacţii populare antiislamiste şi i-au făcut pe adepţii scrupuloşi ai corectitudinii politice să combată amalgamarea, confundarea tuturor musulmanilor sau a tuturor arabilor cu minoritatea teroriştilor. S-a vorbit cu acest prilej de prejudecăţi rasiste care, pe drept cuvânt, trebuie stopate şi combătute. Dar nu era oare şi nu este firească o asemenea amalgamare? Dacă un ins este atacat de un pit bull, reacţia lui normală este să evite în viitor contactul cu alţi pit bulli. Nu-i poţi imputa că generalizează şi că nutreşte o prejudecată negativă contra pit bullilor chiar dacă stăpânii lor îl vor asigura că, rasial, pit bullii sunt paşnici şi că doar o educaţie anume, greşită sau tendenţioasă, i-a făcut pe unii să fie agresivi.

Cam la fel se întâmplă şi cu celelalte prejudecăţi negative, născute din alte experienţe nefericite cu alte categorii de fapte sau de oameni. Apariţia lor este de cele mai multe ori urmarea unui reflex normal de apărare şi de prevenire a unor fenomene nefavorabile aşa încât nu sunt condamnabile din principiu. Revine discernământului, capacităţii de analiză şi sinteză, nivelului de educaţie şi de cultură, deschiderii spirituale – toate, la fel de specific individuale precum amprentele – să facă diferenţele care se impun şi să separe adecvat grâul de neghină.

Într-un stat de drept, există prezumţia de nevinovăţie – contrară prejudecăţii – pe care justiţia trebuie s-o respecte. Culpabilitatea se stabileşte în cadrul unui proces riguros şi just. Dar în viaţa curentă, nu trăim din procese cotidiene cu avocaţi şi experţi spre a stabili vinovăţia sau nevinovăţia celor din jurul nostru, cu care întreţinem, justificat ori nu, relaţii mai puţin cordiale. Dincolo de faptele palpabile, apelăm deseori ca să punem ordine în vieţile noastre la un ansamblu personal de ipoteze, supoziţii, prezumţii, adică la un ansamblu de prejudecăţi. Suntem răsplătiţi dacă prejudecăţile noastre sunt validate de realitate sau, dimpotrivă, pedepsiţi dacă sunt infirmate. Dar şi într-un caz şi în altul viaţa noastră şi a tuturor continuă cu ele ori cu altele care le iau locul.

E o prejudecată că toate prejudecăţile sunt rele.

 

Acest articol a fost publicat în Antologie, Opinii şi etichetat cu , , . Salvează legătura permanentă.

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *